IGNÓBIL ~ă (~i, ~e) livr. (despre persoane) Care este lipsit de scrupule; în stare să săvârşească fapte nedemne; nemernic; ticălos; mârşav; infam, vulgar, prozaic, trivial. /fr. ignoble
Ignobil este opusul lui nobil. În sensul lui legat de originea clasei, ignobil însemna în afara clasei nobilului, este o trimitere non-peiorativă, în măsura în care nu sunt peiorative sensurile de "om de rând","plebeu".
Ignobil înseamnă şi nespecial. Putem vorbi despre o specie ignobilă, adică forma comună, obişnuită.
Ignobil înseamnă şi atitudine imorală. Se poate aplica şi unei acţiuni. Poate exista o conduită ignobilă, un proces, o crimă, o întâmplare, un mod de viaţă, sentimentele pot fi şi ele ignobile, calomnia este ignobilă...
Ignobilul murdăreşte imaginea, repugna, loveşte senzitiv, provoacă respingere. Este o apreciere socială, uneori fără o valoare intrinsecă. Din acest motiv cuvântul ignobil este potenţat de împrejurările în care el este folosit.
No comments:
Post a Comment