refuturare

Plecând de la latinescul FUTUROS şi apelând la sonoritatea lui REFUTARE (A combate cu argumente puternice. fr. réfuter, lat. refutare), se obţine cuvântul nou REFUTURARE. Sensul lui este a restructura viitorul. Dacă vă amintiţi de acele filme care prezintă o întoarcere în timp prin care se schimbă trecutul şi acesta modifică viitorul... Desigur, este o inepţie. Schimbarea trecutului care produce efecte în lanţ în viitorul punctului de plecare în trecut va fi deja produsă, deci călătorul în timp nu va face decât să ducă la bun sfârşit schimbarea necesară unui viitor deja schimbat. Pe de altă parte, momentul prezent, liberul arbitru, nu poate duce la posibilitatea de a modifica viitorul, pentru că ar însemna că există într-un moment al prezentului un viitor pe care îl schimbi, ori acesta este fals, viitorul se formează prin fiecare acţiune a prezentului care devine trecut. Ei bine "modificarea" viitorului nu poate fi o problemă... Atunci?

"Refuturare" se referă la problematica "ce ar fi fost dacă", adică imaginarea unui prezent prin alegerea unei alte alternative la un moment dat în trecut. Ce ar fi fost dacă nu ar fi existat primul război mondial, ce ar fi fost dacă americanii nu ar fi folosit bomba atomică... Dacă structurezi toate aceste "ce ar fi fost dacă" într-o ştiinţă de previziune a trecutului, s-ar obţine REFUTUROLOGIA.