predanie

PREDÁNIE s. v. datină, fel, obicei, rânduială, tradiţie, trădare, uz, uzanţă.

Prin tradiţie, sau predanie, înţelegem învăţătura bisericii transmisă oral la începuturile creştinismului, care mai târziu a fost fixată în scris.

http://www.crestinism-ortodox.ro/html/03/3b_sfanta_traditie_sau_sfanta_predanie.html

http://www.geocities.com/cioanas/traditia.html

Предание în rusă înseamnă tradiţie.

Însingurarea nu este bunã pentru toatã lumea, numai în chip teoretic. Existã o predanie a însingurãrii chiar în lumea mirenilor. De la primele generatii crestine, nedespãrtite în mireni si monahi, si care în însingurarea lor de pãgânitate aveau constiinta cã ceea ce este sufletul în trup, aceea sunt crestinii în mijlocul lumii (Epistola cãtre Diognet), si pânã la crestinii însingurati de azi, pierduti în necredinta de acum si pe care, uneori, trebuie sã fii duhovnic ca sã-i descoperi, aceastã predanie a însingurãrii stãruie vie.

Existã în predania rãsãriteanã un amãnunt de antropologie, un fel anumit de a vedea pe om, care ne pare a fi usurat mult lucrul însingurãrii. În tot omul, pentru marii însingurati ai rãsãritului, e întrupat un înger, un heruvim în devenire. E probabil cã, sub lumina cuvântului cã dupã Înviere veti fi ca îngerii lui Dumnezeu, chipul si asemãnarea lui Dumnezeu, icoana de Logos din nou-în trãirea rãsãriteanã a sfintilor-a luat figura mai dinamicã a unui înger în devenire întrupat în fiecare om. Oricum ar fi, lucrul a rãmas si rãmâne caracteristic predaniei rãsãritene. Îl regãsim covârsitor ilustrat în acest lucrãtor poem al însingurãrii care este imnul Heruvimilor din obsteasca noastrã Sfântã Liturghie:

Noi care închipuim cu tainã pe Heruvimi si fãcãtoarei de viatã Treimi cântare întreit sfântã aducem, toatã grija cea lumeascã acum sã o lepãdãm, ca sã primim pe împãratul tuturor înconjurat de cetele îngeresti.

Aleluia.