aporie

APORÍE s.f. (În filozofia antică) Contradicție de nerezolvat ivită cu prilejul unui raționament; problemă greu rezolvabilă; nesiguranță, îndoială. [Gen. -iei. / fr. aporie, cf. lat., gr. aporia – nesiguranță, dubiu].

L'Aporie, chez certains rhéteurs, n'est rien autre chose que la figure à laquelle nous donnons plus communément le nom de Dubitation; & en effet un homme qui doute semble ne trouver aucune voie pour se tirer de l'incertitude où il est