acrimonie

Sonoritatea cuvântul "acrimonie" pleca de la prezenţa lui "a" cu conotaţie contrară, că şi la "afon", "anormalitate"... respectiv "a-crimonie". Cuvântul "crimonie" are la rândul său o sonoritate care trimite spre cuvântul englez "criminy" (\ˈkri-mə-nē\), o interjecţie care reprezintă echivalentul în română a expresiei "Pe Dumnezeu!", respectiv o formulă de jurământ sau o reacţie de surpriză. Se pare că este un eufemism pentru latinescul "Jesu domine" (Doamne Iisuse).

Pe de altă parte, sonoritatea cuvântului trimite, nu-i aşa, la "acru".

Dicţionarul spune că...

ACRIMONÍE s. f. (Livr.) Atitudine plină de ironie usturătoare; sarcasm. – Din fr. acrimonie.

Deci parcă are mai multă legătură cu "acru", nu-i aşa?

Avem deci un caracter agresiv al atitudinii, dar în amestec cu umor. Aş identifica ca sinonime cuvintele "acru", "sarcasm", "dur", "amar (fiere)", "ciudă"...

El are un sens în medicină, pe care nu îl regăsesc consemnat în dicţionarele româneşti, dar care există în limba franceză şi care trimite la "înăsprire".

"Adesea alteraţia limfei se manifestă printr-un acrimonie aparte a umorilor..." (P. Cabanis, Rapports du physique et du moral de l'homme, t. 1, 1808, pp. 466-467)

Tot legat de medicină există şi sensul de "fatal", "funest", "care provoacă decesul"...

În sfârşit, acrimonia trimite la hip-hop...



Sigur, în engleză se spune altfel (spre ruşinea mea am uitat cum), ştiu cei de la Simplu?