Remaniere

Remanierea ar părea un cuvânt folosit greşit în contextul guvernamental.

REMANIÁ, remaniez, vb. I. Tranz. 1. A face modificări în organizarea unei instituții, în compoziția unui guvern etc. 2. A transforma parțial o mașină, o instalație sau o construcție, după o deteriorare, cu scopul readucerii în starea de funcționare sau pentru a-i îmbunătăți caracteristicile funcționale. 3. A înlătura defectele unor materiale sau ale unor produse care nu corespund prescripțiilor tehnice impuse, dar care nu sunt considerate nici rebut total. [Pr.: -ni-a] – Din fr. remanier. 

De ce? Pentru că re-manieră ar însemna o nouă manieră... or manieră înseamnă:

MANIÉRĂ, maniere, s. f. 1. (La pl.) Mod de a se comporta sau de a se prezenta în societate; comportare, ținută. ◊ Codul manierelor elegante = ansamblu de reguli privitoare la buna purtare în societate. ♦ (La sg.) Politețe, amabilitate; bună-cuviință. 2. Fel, chip, mod, procedeu; modalitate. ◊ Loc. adv. De (așa) (sau de o) manieră... = în (așa) chip..., în (așa) mod... 3. Ansamblu de mijloace de expresie și de procedee care alcătuiesc stilul particular al unui artist. ♦ (Peior.) Tendință de a repeta, în artă, propriile procedee sau de a imita mecanic procedeele unui maestru. ♦ Folosire mecanică a unor procedee stilistice într-o operă literară, din cauza cărora se ajunge la artificialitate. [Pr.: -ni-e-] – Din fr. manière.

O re-maniere ar trebui să se traducă cu schimbarea programului de guvernare.

 Să privim însă în originea cuvântului.

Aşa cum şi dicţionarul spune, "remaniere" provine din franceză, respectiv "remanier". Forma modernă a cuvântul vine din franceza veche prin adăugarea prefixului "re" alăturat cuvântului "manier". La rândul lui, "manier" provine din franceza şi mai veche a cuvântului "main". Acesta provine din latină, mai precis din "manus" care înseamnă atât "mână", "încheietură", dar şi "echipă".

Iată cum am ajuns deja la "re-maniere" cu înţelesul de schimbarea echipei. Trebuie spus că şi în latină cuvântul provine din proto-indo-europeană, mai precis din rădăcina "man".

Originea proto-indo-europeană are două surse.

Prima sursă este "menos", respectiv "men" adică a gândi. De aici a evoluat grecesul menos şi englezescul to think. Evoluţia cuvântului merge deci către minte, intelect, inimă, suflet, spirit, voinţă.

A doua sursă este "man", respectiv "ma-" ce înseamnă a măsura. De aici a evoluat "maund", unitate de masă.

rocambolesc

ROCAMBOLÉSC, -Ă adj. (Rar) Fantastic, extravagant. [ fr. rocambolesque, cf. Rocambole – erou al lui Ponson du Terrrail].

Pierre-Alexis Ponson du Terrail exploatează o idee la modă în perioada sa. Personajul Rocambole era un om veşnic în căutarea aventurii care, deşi începe "de partea greşită a legii", sfârşeşte printr-o schimbare radicală alăturându-se binelui îndeplinind, poate pentru prima dată, destinul de super-erou al omenirii.

"O Paris! Paris!
Tu eşti adevăratul Babilon, câmpul de luptă al spiritelor, templul în care răul îşi întâmpină adoratorii şi discipolii şi cred că poţi simţi respiraţia eternă a arhanghelului întunericului peste tine aşa cum marea tremură când suflă peste ea vântul furtunii"
Sir Williams - "Rocambole"


(sursa: http://www.coolfrenchcomics.com/Rocambole2.jpg)

(sursa: http://www.blackcoatpress.com/rocambole0.htm)

(sursa: http://www.coolfrenchcomics.com/rocambole.htm)

Rocambole: l héritage mystérieux, de Ponson du Terrail

rofelia

De fapt "a rofelia" pentru că este verb. Termenul l-am auzit de la Hudrea sub forma a rotâfâlui cu următoarea explicaţie:

ROTFL (ROTâFâLî, deci a rotâfâlui) = Rolling On The Floor Laughing (Zbătându-te pe jos râzând, ca un apucat).

Desigur, am ales varianta "a rofelia", respectiv "rofeliere", "rofelii", pentru a capta cât mai bine un accent românesc rezonabil, acel "ro" produce o sonoritate către rotofei şi terminaţia "felia" este benefică stabilirii declinări asemănătoare cu "a felia". Desigur, ar mai fi şi mesajul ascuns ROmânia Ofelia, adică rofelia, dar asta pentru cunoscători.

Era nevoie şi de o minimă cercetare. Am descoperit o întreagă familie de acronime cu acelaşi sens:

ROFL

Scriere pe scurt pentru Rolling On the Floor Laughing. Este în mod obişnuit folosit pentru a exprima faptul că cineva râde atât de puternic încât se rostogoleşte pe podea. Echivalentul românesc ar fi "mă tăvălesc pe jos de râs". ROFL este folosit în mod normal într-o conversaţie de tip text. Cei care sunt obişnuiţi cu acest mod de conversare tip SMS, au extins această prescurtare şi la alţi termeni:

• ROFLOL - Rolling On the Floor Laughing Out Loud.


• ROTFLOL - Rolling On The Floor Laughing Out Loud.


• ROFLAPMP - Rolling On the Floor Laughing And
  Peeing my Pants.


• ROFLMAO - Rolling On the Floor Laughing My
  Ass Off.
  


• ROFLMAOASTC - Rolling On the Floor Laughing My
  Ass Off And Scaring The Cat.


• ROFLMAOAY - Rolling On the Floor Laughing My
  Ass Off At You.


• ROFLMAOWTIME - Rolling On the Floor Laughing My
  Ass Off With Tears In My Eyes.


• ROFLCOPTER - O metodă obscură de râs de ceva sau cineva, destul de des asociat cu râsul în continuu. ROFLCOPTER este de asemenea asociat cu orice tip de desen cu caractere ASCII (American Standard Code for Information Interexchange) care conţine în palete ROFL

(sursa: http://api.ning.com)

(sursa: http://www.thinkgeek.com)

refuturare

Plecând de la latinescul FUTUROS şi apelând la sonoritatea lui REFUTARE (A combate cu argumente puternice. fr. réfuter, lat. refutare), se obţine cuvântul nou REFUTURARE. Sensul lui este a restructura viitorul. Dacă vă amintiţi de acele filme care prezintă o întoarcere în timp prin care se schimbă trecutul şi acesta modifică viitorul... Desigur, este o inepţie. Schimbarea trecutului care produce efecte în lanţ în viitorul punctului de plecare în trecut va fi deja produsă, deci călătorul în timp nu va face decât să ducă la bun sfârşit schimbarea necesară unui viitor deja schimbat. Pe de altă parte, momentul prezent, liberul arbitru, nu poate duce la posibilitatea de a modifica viitorul, pentru că ar însemna că există într-un moment al prezentului un viitor pe care îl schimbi, ori acesta este fals, viitorul se formează prin fiecare acţiune a prezentului care devine trecut. Ei bine "modificarea" viitorului nu poate fi o problemă... Atunci?

"Refuturare" se referă la problematica "ce ar fi fost dacă", adică imaginarea unui prezent prin alegerea unei alte alternative la un moment dat în trecut. Ce ar fi fost dacă nu ar fi existat primul război mondial, ce ar fi fost dacă americanii nu ar fi folosit bomba atomică... Dacă structurezi toate aceste "ce ar fi fost dacă" într-o ştiinţă de previziune a trecutului, s-ar obţine REFUTUROLOGIA.